Motivele pentru care unii dintre noi vorbim sau nu vorbim o limbă străină sunt foarte variate.
Unele dintre ele țin de noi (fricile noastre, încrederea noastră în noi, motivația noastră interioară, etc.), altele țin de contextele de viață prin care am trecut – independente și externe nouă (profesorii din școală, cunoștințele noastre, relațiile noastre, experiențele anterioare pe care le-am trăit, pozitive sau negative).
Unele din motivele pentru care încă nu știm o limbă străină au la bază o experiență trăită, altele au la bază niște “mituri” pe care nimeni nu le-a “semnat”, dar pe care mulți dintre noi le-am acceptat, le-am asimilat și le-am luat drept adevăruri.
Dacă te numeri printre cei care, în mod inconștient, luptă cu aceste “himere”, îți redau mai jos 10 din cele mai frecvente mituri care, fără să știi, te împiedică să înveți, să folosești și să te bucuri de beneficiile unei limbi străine:
- LIMBILE STRĂINE SUNT GRELE
NU, limbile străine nu sunt grele. Ca orice disciplină, este nevoie de un SISTEM clar și logic de informații și de reguli. Ca să putem vorbi, avem nevoie de anumite INFORMAȚII (cuvinte, lexic sau vocabular) și de anumite REGULI (cum să spunem cuvintele corect, adică pronunția, cum să înlănțuim cuvintele între ele, adică gramatica, și cum să scriem cuvintele corect, adică ortografia). Acest sistem este invariabil, oricare ar fi limba pe care vrei să o înveți! Decide ce anume vrei să faci cu limba învățată, la ce nivel vrei să ajungi și comunică acest lucru ghidului sau profesorului tău! Acesta va folosi sistemul și îl va exploata în favoarea ta și în modul în care te va ajuta cel mai bine în atingerea obiectivelor tale. Dacă ești autodidact, înseamnă că acest sistem îți este familiar și nu crezi în mitul “Limbile străine sunt grele”!
- CA SĂ ÎNVEȚI O LIMBĂ STRĂINĂ, AI NEVOIE DE TALENT
NU, ca să înveți limbi străine nu trebuie să fii dotat de la natură cu daruri speciale. Absolut ORICINE poate învăța o limbă (acest subiect este tratat în detaliu în articolul “5 motive pentru care oricine poate învăța o limbă străină”). A învăța o limbă străină poate însemna multe lucruri, sau mai bine spus, poate presupune obiective sau nivele diferite: cel mai simplu dintre ele este “să comunici realități simple într-un context de conversație natural”; cel mai înalt este “să expui realități abstracte, să scrii cărți sau să ții conferințe pe teme mai mult sau mai puțin complexe”. Între toate aceste trepte există zeci de trepte intermediare. Tu ce vrei să faci cu limba pe care o înveți? Vrei doar să comunici? Îți garantez succesul pentru prima treaptă, pentru care nu ai nevoie de nici un talent (ca să te convingi, este suficient să mergi să lucrezi într-o țară străină și să vezi că după un anumit timp vorbești limba respectivă, chiar dacă nu consideri că ai talent). Vrei să obții o diplomă de recunoaștere internațională? Și ție îți garantez succesul, cu condiția să petreci ore, zile sau luni de muncă susținută. Pentru orice treaptă succesul este posibil și nu este condiționat de talentul pe care l-am primit de la natură!
- LIMBILE STRĂINE SE ÎNVAȚĂ CÂND EȘTI TÂNĂR
NU. Formularea corectă este: limbile străine se învață mai ușor când ești tânăr, dar acest lucru nu înseamnă că o limbă nu poate fi învățată cu succes la orice vârstă. Am observat din experiență că adulții sunt mai motivați și mai performanți decât copiii sau adolescenții, obținând într-un termen relativ scurt ceea ce nu au putut învăța de-a lungul multor ani de școlarizare. De cele mai multe ori școala NU ne învață utilitatea lucrurilor pe care le studiem, motiv pentru care cele mai multe discipline, atunci când suntem elevi, le învățăm mecanic și foarte puține dintre ele ajungem să le exploatăm practic pe parcursul vieții. Vârsta adultă (a doua și chiar a treia) sunt mai predispuse către succes, din punctul de vedere al învățării unei limbi străine, decât vârsta copilăriei sau adolescenței tocmai pentru că ea aduce cu sine maturitatea, motivația și orientarea spre rezultate concrete, ceea ce lipsește în prima parte a dezvoltării psihice și intelectuale a tânărului.
- LUCRUL CEL MAI GREU ÎNTR-O LIMBĂ ESTE GRAMATICA
GREȘIT! Dintre toate ingredientele limbii expuse la primul punct (vocabularul, gramatica, pronunția și ortografia), cel mai fiabil și mai simplu este exact gramatica. De ce? Pentru că dintre toate, ea are cea mai strânsă legătură cu creierul, cu modul său de funcționare și cu legile logicii. Din acest motiv ea este, în părțile ei esențiale, comună tuturor limbilor. Creierul funcționează la fel, la fel cum logica are aceleași principii, indiferent de popor sau de naționalitate. Un exemplu banal: în toate limbile, oriunde pe planetă, este nevoie să ne exprimăm la trecut, la prezent sau la viitor (am cerut, cer, voi cere), este nevoie să ne raportăm la subiectul care vorbește (eu, noi) sau cu care se vorbește (tu, voi), este nevoie să diferențiem între singular și plural (măr, mere), e nevoie să numim (masă, idee) și să descriem (frumos, albastru), etc.. Din acest motiv, dacă te-ai decis să înveți o limbă străină, îți garantez ca cel mai bun prieten (atenție: NU stăpân), îți va fi Gramatica!
- LIMBILE CARE NU SE PRACTICĂ SE UITĂ
Acest lucru NU este adevărat. Foarte puține din lucrurile care se învață logic sunt uitate de “unitatea noastră centrală” care este creierul! Cu atât mai puțin se uită lucrurile care au aplicabilitate practică într-unul din contextele vieții noastre cotidiene. Dacă înveți o limbă în contextele sale reale de folosire (mai precis dacă profesorul folosește sistemul în favoarea și nu în defavoarea ta), șansele ca aceste informații să se piardă este NUL, chiar dacă o perioadă foarte lungă de timp nu mai iei contactul cu aceste informații. Atunci când vei relua contactul cu ele, acestea vor ieși din zona “latentă”, vor intra progresiv în zona “activă” și te vei putea folosi de ele ca și cum le-ai învățat ieri. Ba chiar mai mult, aceste informații s-au mai “sedimentat” de-a lungul timpului, s-au mai corelat în mod inconștient cu alte informații din alte domenii (de exemplu cu alte expresii din alte limbi cu care te-ai întâlnit) și au devenit între timp o parte din tine:)
- DACĂ ÎNVEȚI MAI MULTE LIMBI, SE AMESTECĂ ÎNTRE ELE
NU, creierul nostru are suficiente “sertare” pentru ca limbile învățate să nu se amestece. Eu îți recomand să înveți cât mai multe limbi străine, dar cu condiția să îți acorzi timp să le aprofundezi, adică să le cunoști suficient de bine ca să le poți folosi, și să nu le înveți pe toate o dată, în mod superficial. Dacă înveți doar câteva lucruri din mai multe limbi simultan, este firesc ca unele dintre ele să se suprapună, pentru că informațiile nu au rădăcini, adică au puține caracteristici după care le recunoști. Cu cât știm mai multe lucruri despre un obiect, cu atât mai greu va fi să îl confundăm cu alte obiecte, oricât de asemănătoare ar fi. Cu alte cuvinte, îți recomand să înveți foarte bine o limbă, apoi să o adaugi pe a doua, să o înveți bine și pe a doua și apoi să o adaugi pe a treia, și așa mai departe.
- ORICINE POATE ÎNVĂȚA O LIMBĂ STRĂINĂ SINGUR
NU este adevărat. Oricine poate învăța o limbă străină, dar nu oricine o poate învăța singur. În articolul “Limbile străine și zborul către Londra” am făcut o distincție clară între cei pentru care limba este o profesie (adică un scop în sine) și cei pentru care limba este un mijloc (adică un instrument). Din prima categorie fac parte persoanele autodidacte, care au deja un sistem și care își pot găsi singure metoda de lucru. Dacă nu ai mai învățat nici o limbă străină singur, nu îți recomand să pornești la drum singur! Este riscant și poți pierde definitiv entuziasmul și încrederea în tine! Și este mare păcat…
- TOȚI CEI CARE CUNOSC O LIMBĂ STRĂINĂ, POT FI PROFESORI
Acest lucru NU este adevărat nici pentru limbile străine, și nici pentru alte domenii. Ai nevoie de anumite calități pentru a ÎNVĂȚA și de cu totul alte calități pentru a PREDA. Oricine poate înțelege cu claritate un proces sau un fenomen, dar nu oricine îl poate și împărtăși și altora cu aceeași claritate. Pentru a reduce lucrurile complexe la scheme, imagini, sau simboluri simple, adică pentru a avea o abilitate naturală de a preda, e nevoie de multă structură, sinteză și capacitate de analogie. Acestea sunt toate niște date naturale, pe care le ai sau nu le ai. Dacă nu le ai, nu merită să pretinzi că le ai, pentru că în definitiv ele nu sunt indispensabile nici unui domeniu profesional: poți să fii foarte bun în meseria ta, oricare ar fi ea, fără să știi neapărat să explici și altora ceea ce faci! În ce privește limbile străine, îți recomand să găsești ghidul sau profesorul care ARE aceste calități naturale, altfel există riscul “să te îneci” cu “antrenorul” lângă tine:)
- DACĂ STAI 10 ANI ÎNTR-O ȚARĂ, ÎNSEAMNĂ CĂ ȘTII LIMBA
Din păcate acest lucru NU este adevărat. Faptul că trăim printre vorbitori nativi ne ajută să vorbim și să folosim limba practic, dar nu ne ajută să înțelegem anumite lucruri pe care nimeni, niciodată nu ni le-a explicat. În timpul șederii mele în Elveția, mi s-a întâmplat să cunosc persoane care stăteau de mai mult de 15 ani acolo, dar care încă făceau greșeli frapante în limba care devenise pentru ele ca o limbă maternă. Ce însemnau acele greșeli? Nimic altceva decât niște lacune care s-ar fi umplut definitiv printr-o explicație simplă și logică, dar pe care nimeni nu le-a dat-o niciodată! Dacă vrei să mergi într-o țară străină și să rămâi acolo, nu îți recomand să pleci fără să te pregătești cu un profesor bun înainte să pleci, pentru că oricât de bine vei învăța limba “din mers”, vor rămâne lacune care te vor diferenția de cei care vorbesc limba nativ sau de cei care nu sunt nativi, dar înțeleg cum și de ce se fac greșelile!
- CEA MAI UȘOARĂ LIMBĂ ESTE LIMBA MATERNĂ
Nu este adevărat, chiar dacă nici un om de pe planetă nu poate afirma contrariul. Limba noastră maternă poate fi foarte complicată, profundă sau complexă, doar că NU AM TRECUT prin procesul învățării și nu putem verifica gradul ei de dificultate. Limba română, de exemplu, este o limbă dificilă, heteroclită (amestec de elemente latine, slave, turcești și grecești) și acest lucru ne ajută să învățăm alte limbi cu mai multă ușurință! Românii sunt recunoscuți în străinătate pentru ușurința cu care învață limbile străine, iar eu sunt convinsă că dificultatea și complexitatea propriei limbi, în acest caz ne avantajează! Chiar dacă limba noastră maternă NU este cea mai ușoară, este cea care ne ajută, prin analogie, să asimilăm alte limbi!
Acestea sunt cele 10 mituri despre limbile străine care mi-au venit în minte și pe care am dorit să ți le împărtășesc ca să te ajut să scapi de “himere” și să pornești la drum cu determinare și curaj!
Dacă ai întrebări legate de ceea ce am scris mai sus, scrie-mi-le oriunde pe site și mă voi strădui să îți răspund!
Mult succes și inspirație!
